
LASAGNA. CU DE TOATE – comedie dramatică
La începutul spectacolului, patru personaje – trei bărbați și o tânără femeie – aflate într-o sesiune de Skype, râd în hohote. Nu din cauza vreunei pandemii care le-ar interzice contactul live, ci pentru că ei trăiesc în orașe diferite, pe continente diferite: Dublin, Johannesburg, Los Angeles, Bogota. Este ziua în care, înainte ca patru dintre cei cinci frați să se fi împrăștiat în lume, Mașa gătea lasagna. Acasă, la Moscova. Iar jocul lor – sau ritualul? – îl obliga pe fiecare să mărturisească un adevăr despre sine, ca să-și primească porția. De ani buni, de când au plecat să cucerească lumea, ei se întâlnesc la aceeași dată. Pe Skype. Nu la o lasagna virtuală, ci ca să vorbească despre ei. Ce-au mai făcut, cum le merge, dacă au cucerit deja lumea sau cât mai au până s-o cucerească. Cu alte cuvinte, la ce grad de împlinire – fericire? – au ajuns. Dar oare ceea ce spune fiecare despre el însuși mai e adevărat? Oricum, ei vor hohoti și la sfârșit: mai întâi de plâns, apoi de râs, apoi iar de … Știți, cum fac rușii. Sau cum fac oamenii, în general, după ce în sufletul lor s-a produs un cutremur de gradul opt.
O piesă cehoviană, da – cu condiția ca autorul să fi trăit astăzi. Jucată de cinci actori români care, de ani buni, trăiesc în cinci orașe diferite de pe glob: Cesena, New York, Sacramento, Rocklin și Los Angeles. Pe unii dintre ei, iubitorii de teatru și/sau film i-ar putea recunoaște, căci au jucat și aici până să plece din țară.
Un spectacol despre distanța dintre vis și realitate, dintre iluzie și adevăr, dintre speranță și durere. Un spectacol despre lume și viață. Dar și un spectacol plin de viață. Dacă, la final, aveți poftă de-o lasagna, înseamnă că el a ajuns la voi. Iar dacă vă determină să căutați măcar un adevăr (nemărturisit) despre voi, înseamnă că TEATRUL online a ajuns la ‚cutia magică’ a spectatorilor săi.
Text și regie: Theo Herghelegiu
Distribuția: Gabriel Duțu, Mihai Danu, Florin Penișoară, Maria Müller și Adriana Pârvu.
Concept grafic: Dan Titza
Producător executiv: Mihai Penișoară
O producție Teatru la Cinema

Theo Herghelegiu
Text și regie – LASAGNA. CU DE TOATE
”Experiența repetițiilor la acest proiect a fost (în mod neașteptat, recunosc!), una foarte emoționantă și schimbătoare. Capricioasă, ca o domnișoară nehotărâtă. Începând cu modificarea titlului de la ”Anotimpul Lasagnei”, la ”Lasagna”, apoi la ”Dragoste în vremea lasagnei”, ca în final să rămânem pe varianta: ”Lasagna. Cu de toate” (vezi trimiterea la clișeistica sintagmă legată de Șaorma!) și terminând cu opțiunile pentru forma grafică a afișului, traseul aderenței afective, profesionale și intelectuale la această piesă s-a dovedit unul destul de … poznaș. Inițial, am fost convinsă (noi toți, de altminteri), că drumul de urmat este cel al sentimentalismului slav, cehoviano-ceaikovskian (patimă, lacrimi, suferință și grație tristă), pentru că acesta părea să fie, indubitabil, eșafodajul subteran al piesei. Ei, bine – nu! După ce s-au încheiat fimările online cu Adriana Pârvu (MAȘA) și apoi s-au încheiat și cele cu restul distribuției și au fost asamblate… surpriză! Ne-a fost clar tuturor că Mașa e foarte bine, toți ceilalți frați Kozlovski sunt foarte bine, doar că puși laolaltă nu mai e deloc bine! De ce? Pentru că doza de dramatism susținut coerent și constant (și total legitimă, de altfel!) nu făcea decât să distrugă… fix dramatismul.
Așa că a trebuit să întoarcem ”cheia” și s-o pornim altfel. Să încuiem tot parcursul sentimental de până atunci într-un sertar/dulăpior secret și să exhibăm o familie de zurbagii veseli și colerici, care s-au adunat ca să se manifeste exuberant preț de o oră pe Skype – întâlnirea anuală a familiei, mediată de o banală tehnologie. Așa cum se întâmplă atâtor familii, nu doar din Rusia, nu doar din Europa de Est, nu doar din Europa. Iar ceea ce decurge de-acolo… e treaba fiecărui receptor. Cu siguranță, fiecare privitor va găsi ceva de pus, sau de oglindit în unul ori altul dintre personaje; în una sau alta dintre replici, ori situații… ori… ori….
Iar cine chiar nu dispune de vreun palier de identificare sentimentală; emoțională, sau epică, ori anecdotică cu frații Kozlovski, măcar se poate bucura de superba imagine culinară din afiș (semnat Daniel Titza) – o ditamai tava cu lasagna de casă, menită să-ți lase gura apă.”

Gabriel Duțu, actor român, nominalizat la premiul UNITER în 2008, cunoscut publicului nostru din rolurile pe care le-a făcut pe scenă și, mai ales din serialele de televiziune în care a jucat între 2008 și 2010, este stabilit de peste șase ani în SUA, Sacramento.
LASAGNA. CU DE TOATE e primul proiect în care Gabi revine la teatru, după șase ani. În fine, la zoom-theater, ca să fim foarte corecți. J ANDREI KOZLOVSKI, personajul pe care îl interpretează, este cel mai mare (47 de ani) dintre cei 5 frați KOZLOVSKI, originari din Moscova; ANDREI a emigrat la New York cu un sfert de secol în urmă (la scurt timp după Glasnost și Perestroika), apoi s-a relocat în L. A., apoi în San Francisco, urmărind o carieră de rock star. Visător, plin de speranțe și cu un soi de acceptare a lucrurilor ‘peste’ lucruri, ANDREI KOZLOVSKI are autoritatea conținută a fratelui mai vârstinc, dar totodată are și acea toleranță a înțelepciunii și a maturizării, pe care i-o dau vârsta și înțelegerea biologică a lucrurilor; dar și efectele psiho-afective ale dezrădăcinării îndelungate.

Mihai Danu a plecat din România acum 21 de ani. A jucat la Teatrul Tineretului Piatra Neamt și mai apoi la Teatrul Odeon. Este stabilit în California, Rocklin. Rolul lui IURA KOZLOVSKI în LASAGNA. CU DE TOATE a reprezentat o provocare dublă pentru el: întoarcerea la actorie după o perioadă suficient de lungă încât să creeze nesiguranțe și anxietate oricărui profesionist, plus confruntarea cu platforma ZOOM, care a dobândit o popularitate fantastică în pandemie și care, nu-i așa, n-a fost o interfață tocmai simpatică pentru artiști. Sau, cel puțin – nu din prima. Dar Mihai a metabolizat admirabil toate aceste provocări și a construit un IURA de un autentic rusesc cuceritor; a reușit să-și fascineze colegii de distribuție și să provoace o empatie delirantă… Personajul său este un aventurier dement, care se fâțâie prin America de Sud învârtind deal-uri dubioase, aparent la adăpostul unei afaceri legale cu import de Vodcă siberiană și icre Beluga.
IURA este oaia neagră a familiei, mereu recalcitrant, mereu impredictibil, mereu gata să se ia la harță și totuși! sentimental și excesiv de pătimaș, ca orice mare suflet slav. ”Sunt un porc, dar sunt un porc cinstit” – recunoaște el.


Maria Müller, mezina familiei de sorginte moscovită, disipată acum pe aproape tot gobul, este și cea mai tânără actriță din distribuție: are numai 23 de ani și face o ”compoziție de vârstă”; joacă un personaj de 27 de ani – pe SONIA KOZLOVSKA. Maria a absolvit liceul Gheorghe Lazăr din București și apoi a urmat cursurile NYU, Facultatea de Actorie. De 5 ani locuiește la New York.
SONICHKA este un fel de replică feminină a impredictibilului IURA; este bătăioasă, tranșantă, inteligentă, sigură pe ea și pe călcătura ei în viață. S-a stabilit de 11 ani în Dublin, unde a studiat Medicină. Are o viață destul de ‘enigmatică’ , despre care preferă să destăinuie cât mai puțin. Ține piept cu brio tachinărilor și glumițelor tendențioase de la care nu se zgârcesc cei trei frați mai mari. Mult mai mari – între SONIA și ANDREI sunt 20 de ani diferență. Deși este un de fel de ”prințesa familiei”, SONIA are o duritate și o determinare care trădează caracterul său puternic, fără a fi însă lipsită de feminitate și șarm.

Adriana Pârvu, născută în București și cunoscută iubitorilor de teatru din România de pe scenele independente din capitală, dar și de pe scena băcăoană, unde a jucat aproape 10 ani, locuiește în Cesena, Italia, din septembrie 2015. Adriana o poartă și o încarnează pe MAȘA KOZLOVSKA, cea de-a cincea soră din familia KOZLOVSKI. Cea care nu a plecat nicăieri. Niciodată. Cea care a rămas la Moscova. Mereu. Cea care se întâmplă să fie geamăna lui MAXIM KOZLOVSKI, fratele înstrăinat de peste 15 ani, stabilit la Johannesburg. MAȘA este ”acasă”, MAȘA este depozitara și gestionara tuturor dorurilor, tulburărilor, suferințelor, ostilităților, crizelor, revoltelor, amărăciunilor, adevărurilor și minciunilor despre Moscova; despre viața trăită înainte ca frații să se împrăștie pe 4 continente, fără a mai călca vreodată prin Mother Russia. MAȘA este cea care continuă tradiția lasagnei – o zi pe an, de 15 august, în familia KOZLOVSKI era decretată și respectată cu sfințenie ”ziua lasagnei”. Un ritual care, în afara recompensării culinare propriu-zise, obliga la demolarea tuturor falsurilor și minciunilor care se vor fi adunat în decurs de un an și la recunoașterea adevărurilor ce vor fi fost îngropate, ori camuflate, ori desfigurate în tot acest timp. Acum MAȘA face lasagna doar pentru sine, căci frații KOZLOVSKI sunt trăiți de alte lumi, pe alte meridiane, după alte reguli. Și totuși, MAȘA rămâne punctul lor de ”întoarcere acasă”, fie și pe Skype, doar o oră pe an, la data de 15 august – ziua cândva dedicată lasagnei și adevărului. Numai că, de ani buni, această zi este dedicată iluziei – distanța, care modifică temeiuri și profanează emoțiile sacre nu poate fi anulată nici măcar de forța încăpățânată a iubirii de țară. De familie. De trecut. Iluiza care vlăguiește adevărul.

,, Proiectele realizate online cu actorii din Diaspora seamănă cu o experiență cvasi-SF. E ca și cum îți pui o pereche de ochelari din ăia șmecheri și intri în realitatea virtuală a unui scenariu, sau, te muți pur și simplu într-un holodeck. Iar acolo repeți cu oameni care se află la mii, sau zeci de mii de mile depărtare unii de alții. Și totuși, toți sunt la tine în living. Pe birou. Pe un ecran de laptop. Se aud, se văd, interacționează, se conțin, se descoperă, se metabolizează reciproc. Unii, nici măcar nu s-au văzut în viața lor până atunci. Alții – nu s-au mai (re)văzut de ani buni, ori chiar zeci de ani.
Totul este o compresie și un soi de reset mintal. Adaptarea la rigorile și impedimentele tehnicii se produce în mod organic (mai lent ori mai rapid), apoi începe un soi de ‚integrare’ a lumii spectacolului pe care o mijlocește un display cu diagonala de 40 cm.
Viului de pe scenă i se substituie un dreptunghi virtual, în care povestea se petrece … la fel de viu. Iar gândul că oamenii aceia – actorii ăia care trăiesc în timp real pe ecranul laptopului, la tine pe birou! – n-ar fi putut fi puși laolaltă în același spațiu 3D, nici în vremuri pre-pandemice fără niște costuri imense și fără niște eforturi organizatorice supraomenești – gândul ăsta îți dă așa… un fel de sentiment de fuziune ghidușă între Artă, Știință și Tehnică, al cărei umil martor întâmplător te afli. Ești siderat, novice, derutat… căutând să pricepi din ce în ce mai mult… dar!, la urmă, după ore și zile petrecute în mediul virtual, ții în palmă amintirea unei bucurii cât se poate de reală. ” – Theo Herghelegiu
LASAGNA. CU DE TOATE
Cu:
Gabriel Duțu – Sacramento, USA
Mihai Danu – Rocklin, USA
Florin Penișoară – Los Angeles, USA
Adriana Pârvu – Cesena, Italia
Maria Müller – New York, USA
Text și regia:
Theo Herghelegiu – București, România